Intervenții Chirurgicale
pentru Pneumotorax

Tratamentul primului episod

Un pneumotorax mic, la o persoană fără boli pulmonare și fără lipsă de aer importantă, poate fi doar supravegheat, cu radiografii de control. Când pneumotoraxul este mare sau dă simptome, se evacuează aerul prin aspirație cu ac sau prin montarea unui dren toracic. Operația nu este, de regulă, primul tratament după un singur episod, cu excepția situațiilor speciale de mai jos.

Când se recomandă operația după un pneumotorax

Ghidul British Thoracic Society pentru pneumotoraxul spontan recomandă evaluarea chirurgicală în special în următoarele situații:

• al doilea episod de pneumotorax pe aceeași parte;
• primul episod pe partea opusă, după un pneumotorax anterior;
• pneumotorax pe ambele părți în același timp;
• pierdere de aer care persistă pe dren sau plămân care nu se reexpansionează;
• pneumotorax cu sângerare (hemopneumotorax);
• profesii sau activități cu risc, de exemplu piloți sau scafandri.

Cum decurge operația VATS pentru pneumotorax

Intervenția se face sub anestezie generală, prin incizii mici. Chirurgul identifică și îndepărtează bulele sau zonele fragile de la vârful plămânului și face pleurodeză – o procedură care „lipește” plămânul de peretele toracic, pentru a scădea riscul ca pneumotoraxul să revină. La final rămâne un dren toracic, care se scoate când plămânul este expansionat și nu mai pierde aer.

După operație: ce trebuie să știți

• mobilizarea și exercițiile de respirație încep din prima zi;
• efortul intens și ridicarea de greutăți se reiau treptat, de obicei după câteva săptămâni;
• zborul cu avionul se discută cu medicul, după confirmarea radiologică a vindecării;
• scufundările cu butelie rămân, în general, contraindicate după un pneumotorax, cu excepția situațiilor stabilite de chirurg;
• fumatul crește mult riscul de recidivă – renunțarea este una dintre cele mai importante măsuri.

Semne pentru care mergeți imediat la urgență

Durere bruscă în piept, mai ales pe o parte, însoțită de lipsă de aer, puls rapid sau buze vineții, poate indica un pneumotorax nou. Nu așteptați să treacă de la sine.

Cât de des revine pneumotoraxul

O meta-analiză publicată în European Respiratory Journal, care a inclus peste 13.500 de pacienți cu pneumotorax spontan primar, a arătat o rată de recidivă de aproximativ 29% în primul an și de aproximativ 32% în total, cel mai mare risc fiind în primul an după episod. Riscul a fost mai mare la femei, iar renunțarea la fumat a fost asociată cu un risc de recidivă de aproximativ patru ori mai mic. De aceea, după primul episod discutăm întotdeauna despre fumat, semnele de alarmă și situațiile în care operația devine indicată.

Tratament conservator sau intervențional?

Un studiu randomizat publicat în New England Journal of Medicine (2020) a comparat, la pacienți cu pneumotorax spontan primar moderat sau mare, supravegherea fără dren cu tratamentul intervențional. Rezultatele au arătat, cu prudență statistică, că tratamentul conservator poate fi o alternativă sigură la pacienții selecționați, cu mai puține evenimente adverse și recidive. Alegerea depinde de simptome, de mărimea pneumotoraxului, de posibilitatea supravegherii și de preferința pacientului, de aceea decizia se ia individual.

Pneumotoraxul secundar

Când pneumotoraxul apare la o persoană cu boală pulmonară (BPOC, emfizem, fibroză, infecții), riscul este mai mare, iar plămânul se reexpansionează mai greu. În aceste cazuri, internarea, drenajul și evaluarea chirurgicală se fac de obicei mai devreme. Pentru femeile la care pneumotoraxul apare în jurul menstruației, citiți despre pneumotoraxul catamenial.

Programări pentru consultație de chirurgie toracică la Spitalul Gral OncoFort, Str. Traian Popovici 79-91, București: 0748 313 803.

Citiți și: Pneumotorax: cauze, simptome și tratament · Pneumotoraxul catamenial · Pierderi aeriene prelungite

Informațiile au caracter educativ și nu înlocuiesc consultația medicală. Autor: Dr. Ruslan Șcarăbnîi, medic specialist chirurgie toracică, Spitalul Gral OncoFort, București. Surse: MacDuff A. et al., Management of spontaneous pneumothorax: British Thoracic Society Pleural Disease Guideline 2010 (Thorax 2010;65 Suppl 2:ii18–ii31); Walker S.P. et al., Recurrence rates in primary spontaneous pneumothorax: a systematic review and meta-analysis, Eur Respir J 2018;52:1800864; Brown S.G.A. et al., Conservative versus interventional treatment for spontaneous pneumothorax, N Engl J Med 2020;382:405–415. Ultima actualizare: 7 noiembrie 2026.