Infecții și abcese pulmonare
Abcesul pulmonar este o complicație infecțioasă severă, definită ca o cavitate cu conținut purulent, înconjurată de un perete inflamator, apărută în urma necrozei parenchimului pulmonar.
Sursă: Bartlett JG. Pulmonary Infections. NEJM 2022; IDSA/ATS Guidelines on CAP and lung abscess, 2019.
Prognosticul infecțiilor pulmonare este, în general, favorabil dacă diagnosticul este precoce și tratamentul este corect instituit. În cazul abceselor pulmonare, rata de vindecare cu tratament antibiotic adecvat este de peste 90%, însă în formele complicate (fistulizare, hemoptizie, empiem), poate fi necesară intervenția chirurgicală.
Herth FJ, et al. Lancet Respir Med. 2020;8(10):963–973.
Clasificarea patologiei
După agentul etiologic
● Infecții bacteriene: cele mai frecvente (Streptococcus pneumoniae, Staphylococcus aureus, Klebsiella, anaerobi).
● Infecții virale: gripă, SARS-CoV-2, VSR.
● Infecții fungice: Aspergillus, Histoplasma, mai ales la imunodeprimați.
● Infecții mixte: anaerobi + flora orofaringiană.
După localizare și evoluție
● Pneumonie comunitară vs. nosocomială.
● Abces pulmonar primar – fără patologie subiacentă.
● Abces secundar – asociat cu neoplazii, corpi străini, imunodeficiențe, aspirat.
După mecanism
● Prin aspirație (cel mai frecvent)
● Prin hematogen (ex: septicemie, endocardită)
● Prin extensie locală din leziuni pleurale sau pericardice.
● Infecțiile pulmonare (necomplicate):
→ tratament empiric cu antibiotice conform ghidurilor (beta-lactamine, macrolide, fluorochinolone).
→ durata: 5–7 zile în forme ușoare, până la 14–21 zile în cazuri severe.
● Abcesul pulmonar:
→ antibioticoterapia este principalul tratament:
○ empiric: beta-lactamine cu inhibitor beta-lactamază + metronidazol sau carbapeneme.
○ targetat: în funcție de culturile din spută sau lavaj bronhoalveolar.
→ răspuns favorabil în primele 7–10 zile; tratamentul se continuă până la 4–6 săptămâni.
● Lipsa de răspuns sau complicații (fistule bronhopleurale, empiem, hemoptizie, suspect oncologic):
→ necesită intervenție chirurgicală (vezi mai jos).
Sursă: IDSA Guidelines 2019; Chest Journal 2020.
Starea generală a pacientului
Prognosticul este influențat semnificativ de:
● vârsta pacientului
● statusul imunologic (ex: diabet, neoplazii, transplant)
● capacitatea de drenaj a secrețiilor
● prezența unor afecțiuni respiratorii cronice (BPOC, bronșiectazii)
Pacienții cu nutriție deficitară, comorbidități sau spitalizați pe termen lung au risc mai mare de complicații.
Iată câteva lucruri pe care un pacient cu această boală ar trebui să le ia în considerare pentru a crește perspectivele de vindecare:
● Hidratare și mobilizare precoce pentru drenaj eficient.
● Respectarea tratamentului antibiotic până la finalul curei.
● Control imagistic (Rx sau CT toracic) pentru monitorizarea leziunii.
● Evitați automedicația și tratamentele incomplete.
● Renunțarea la fumat și îngrijirea cavității orale, mai ales la pacienții cu risc de aspirație.
Ce rol are chirurgia toracică în creșterea perspectivelor de vindecare în această boală?
Chirurgia toracică este indicată atunci când:
● abcesul nu răspunde la tratament antibiotic ≥6 săptămâni
● există complicații: empiem, fistulă bronho-pleurală, hemoptizie
● suspiciune de neoplasm subiacente
● dimensiunea cavității >6 cm sau localizare apicală cu risc de rupere
Intervenții posibile:
● Lobectomie anatomică sau segmentectomie (standard pentru abcese localizate)
● Rezectie atipică sau drainaj chirurgical în abcese periferice accesibile
● Toracotomie decorticativă dacă este asociat empiem organizat
Sursă: Ballard DH, et al. Surgical management of pulmonary abscess. J Thorac Dis. 2021;13(9):5551–5561.
Anii petrecuți în medicină: facultate, rezidențiat, practica de zi cu zi, mi-au demonstrat nu o dată, că am făcut alegerea corectă. Chirurgia toracică este o ramură grea a medicinei, am ales să o profesez, pentru că ea îmi aduce plăcere și pentru că prin ea, pot ajuta pacienții mei.
doctor Ruslan Șcarăbnîi
Other cookies are configurable.