„Domnule doctor, dacă îmi scoateți un plămân, cum o să mai respir? O să mai pot merge, urca scările sau trăi normal?”
Este una dintre cele mai dificile întrebări pe care le poate pune un pacient căruia i s-a recomandat îndepărtarea unui plămân.
Pentru mulți oameni, ideea că organismul ar putea funcționa cu un singur plămân pare aproape imposibilă.
Suntem obișnuiți să avem doi plămâni și presupunem că, dacă pierdem unul, vom pierde automat jumătate din capacitatea de a respira.
Însă organismul uman are o capacitate importantă de adaptare.
Da, se poate trăi cu un singur plămân. Multe persoane care au trecut printr-o pneumonectomie reușesc, după recuperare, să meargă, să lucreze, să călătorească și să își desfășoare activitățile cotidiene.
Totuși, nu înseamnă că respirația rămâne complet neschimbată sau că operația este lipsită de riscuri.
În acest articol explicăm ce se întâmplă în organism după îndepărtarea unui plămân, cum se adaptează cel rămas, cât durează recuperarea și ce influențează speranța de viață.
Se poate trăi cu un singur plămân? Răspunsul pe scurt
Da. O persoană poate trăi cu un singur plămân, iar acesta poate asigura oxigenarea necesară organismului, mai ales dacă este sănătos. După îndepărtarea unui plămân prin pneumonectomie, capacitatea respiratorie scade, dar plămânul rămas se poate destinde compensatoriu, iar organismul se adaptează treptat. Mulți pacienți revin la activitățile obișnuite, cu anumite limitări la efort intens. Speranța de viață depinde în principal de boala care a necesitat operația și de starea generală.
Ce înseamnă să rămâi cu un singur plămân?
În mod normal, omul are doi plămâni, situați de o parte și de alta a mediastinului, regiunea centrală a toracelui în care se află inima, vasele mari, traheea și alte structuri.
Plămânul drept are trei lobi: superior, mediu și inferior.
Plămânul stâng are doi lobi: superior și inferior. Acesta este mai mic, deoarece inima ocupă o parte din spațiul toracic stâng.
Există intervenții chirurgicale în care medicul îndepărtează doar o porțiune dintr-un plămân.
În alte cazuri, pentru tratarea unei boli, poate fi necesară îndepărtarea întregului plămân.
Această operație se numește pneumonectomie.
Pneumonectomie versus lobectomie: care este diferența?
Este important să nu confundăm aceste intervenții.
După lobectomie, pacientul păstrează ambii plămâni, chiar dacă unul dintre ei are un volum mai mic.
După pneumonectomie, pacientul respiră printr-un singur plămân.
Mai multe despre aceste intervenții găsești pe pagina Rezecții pulmonare și lobectomii.
De ce ar fi necesară îndepărtarea unui plămân întreg?
Pneumonectomia este o intervenție majoră și nu reprezintă prima alegere dacă boala poate fi tratată printr-o rezecție mai mică, cu un rezultat echivalent.
1. Cancer pulmonar
Una dintre principalele indicații este cancerul pulmonar non-microcelular rezecabil, în anumite situații anatomice.
De exemplu, o tumoră situată central poate afecta bronhia principală sau structuri vasculare importante, astfel încât îndepărtarea unui singur lob să nu permită o rezecție oncologică completă.
În alte cazuri, tumora poate interesa mai mulți lobi.
Dacă nu există o variantă adecvată de conservare a țesutului pulmonar, poate fi luată în considerare pneumonectomia.
Important: nu orice cancer pulmonar necesită scoaterea unui plămân. Multe tumori pot fi tratate prin lobectomie sau segmentectomie, iar unele forme de cancer nu au indicație chirurgicală.
Despre indicațiile chirurgicale, vezi pagina Tratamentul chirurgical al cancerului pulmonar.
2. Infecții pulmonare severe și distrucții pulmonare
Mai rar, un plămân poate fi afectat grav de infecții cronice sau de procese destructive, ajungând să funcționeze foarte puțin.
În anumite cazuri atent selectate, îndepărtarea lui poate fi necesară pentru controlul bolii sau al complicațiilor.
3. Traumatisme toracice severe
În situații excepționale, leziunile pulmonare și vasculare foarte grave pot impune o pneumonectomie de urgență.
Aceste intervenții au riscuri importante și sunt diferite de pneumonectomiile planificate.
Cum poate organismul să respire cu un singur plămân?
Pentru a înțelege acest lucru, trebuie să știm că plămânii nu funcționează ca două motoare independente, fiecare responsabil pentru exact jumătate din respirație.
Oxigenul pătrunde prin căile respiratorii până în alveole, micile structuri pulmonare în care se realizează schimbul de gaze.
De aici, oxigenul trece în sânge și este transportat către țesuturi.
În același timp, dioxidul de carbon este eliminat prin respirație.
Ce se întâmplă după îndepărtarea unui plămân?
Plămânul rămas continuă să efectueze schimburile de gaze.
Dacă funcția lui este bună, poate asigura o oxigenare adecvată în repaus.
Organismul se adaptează și prin modificări ale mecanicii respiratorii și circulației pulmonare.
O parte importantă a fluxului sanguin care trecea anterior prin plămânul îndepărtat trebuie preluată de circulația plămânului rămas.
În timp, acesta poate deveni mai destins și poate ocupa un volum mai mare în torace.
Înseamnă că pierzi exact 50% din capacitatea respiratorie?
Nu. Pierderea funcțională nu este obligatoriu de 50%.
Plămânii au volume și contribuții diferite la respirație.
În plus, un plămân afectat de o tumoră centrală, o obstrucție bronșică sau o distrucție pulmonară severă poate contribui deja foarte puțin la schimburile de gaze înainte de operație.
Dacă se îndepărtează un plămân care funcționa slab, pierderea funcțională poate fi mai mică decât sugerează dimensiunea organului.
Pe de altă parte, îndepărtarea unui plămân care funcționa bine poate determina o reducere importantă a capacității respiratorii.
De aceea, medicii nu estimează rezultatul doar după numărul de plămâni rămași.
Plămânul rămas crește și îl înlocuiește pe cel scos?
Aceasta este una dintre cele mai frecvente întrebări.
Plămânul rămas se poate destinde și adapta, dar nu apare un plămân nou în locul celui îndepărtat.
La adult, pneumonectomia nu este urmată de regenerarea completă a unui organ identic cu cel pierdut.
Plămânul rămas poate suferi o expansiune compensatorie, iar volumul său crește.
Unele structuri toracice își schimbă treptat poziția.
Aceste modificări pot îmbunătăți folosirea capacității respiratorii disponibile, dar nu restabilesc automat funcția pulmonară anterioară.
Adaptarea nu înseamnă că organismul reconstruiește în întregime plămânul lipsă.
Ce se întâmplă cu spațiul rămas în torace după pneumonectomie?
Această întrebare surprinde mulți pacienți.
Dacă un plămân este îndepărtat, în torace rămâne inițial un spațiu.
Dar acesta nu rămâne permanent un gol mare, umplut doar cu aer.
În primele zile după operație
Spațiul postpneumonectomie conține inițial aer și o cantitate variabilă de lichid.
Treptat, aerul se resoarbe, iar lichidul se acumulează în spațiul pleural de pe partea operată.
Această acumulare face parte din evoluția postoperatorie așteptată.
În următoarele săptămâni și luni
Diafragma de pe partea operată poate urca, iar mediastinul și inima se pot deplasa treptat către partea din care a fost îndepărtat plămânul.
Plămânul rămas se poate destinde mai mult.
În timp, spațiul postoperator se poate reduce și poate rămâne ocupat de lichid, țesut fibros și structuri anatomice deplasate.
Este normal să apară lichid după scoaterea unui plămân?
Da. Lichidul din spațiul postpneumonectomie este, în mod obișnuit, o parte normală a evoluției după operație.
Nu trebuie confundat automat cu o pleurezie care necesită evacuare.
Acest lichid nu trebuie drenat din proprie inițiativă și nici interpretat izolat ca semn al unei complicații.
Medicul urmărește evoluția radiologică și clinică.
O modificare neașteptată a nivelului lichidului, apariția febrei, deteriorarea respirației sau alte simptome noi pot necesita investigații pentru excluderea unei infecții sau a unei fistule bronhopleurale.
Poți respira normal cu un singur plămân?
Mulți pacienți pot respira confortabil în repaus după recuperare, dar nu toți.
Dacă plămânul rămas este sănătos, oxigenarea în repaus poate fi normală, fără necesitatea administrării permanente de oxigen.
Totuși, capacitatea de a crește ventilația și aportul de oxigen în timpul efortului poate fi redusă.
Aceasta înseamnă că unele persoane obosesc mai repede atunci când urcă scările, merg pe o pantă sau efectuează activități fizice intense.
Gradul de limitare depinde de funcția respiratorie înainte de operație și de recuperarea ulterioară.
Poți avea saturația de oxigen 97–99% cu un singur plămân?
Da, este posibil.
La un pacient cu plămânul rămas sănătos, saturația oxigenului în repaus poate fi în limite normale.
Dar saturația normală nu înseamnă că rezerva respiratorie este identică cu cea a unei persoane care are doi plămâni sănătoși.
Un pacient poate avea o saturație normală când stă pe scaun și totuși să obosească mai repede la efort.
De aceea, medicii folosesc și spirometria, DLCO sau teste de efort pentru evaluarea capacității funcționale.
Cum știe chirurgul dacă poți trăi cu un singur plămân înainte de operație?
Aceasta este una dintre cele mai importante etape ale pregătirii pentru pneumonectomie.
Medicul trebuie să estimeze cât de bine va funcționa organismul după îndepărtarea plămânului, nu doar dacă pacientul poate suporta anestezia.
Spirometria
Spirometria măsoară diferiți parametri ai funcției respiratorii.
Unul dintre cei mai importanți este FEV1, volumul de aer eliminat în prima secundă a unei expirații forțate.
DLCO – capacitatea de difuziune
DLCO evaluează capacitatea plămânului de a transfera un gaz de test din alveole către sânge.
Este utilă pentru estimarea rezervei de schimb gazos și a riscului postoperator.
Funcția pulmonară estimată după operație
Pentru pneumonectomie, medicii pot utiliza scintigrafia de perfuzie sau alte metode cantitative pentru a estima cât contribuie fiecare plămân la funcția respiratorie.
De exemplu, dacă plămânul care trebuie îndepărtat contribuie foarte puțin la perfuzia totală, pierderea funcțională estimată poate fi mai mică decât s-ar presupune din anatomie.
Testele de efort cardiopulmonar
La pacienții cu risc crescut sau rezultate neclare, poate fi necesar testul de efort cardiopulmonar, numit CPET.
Acesta oferă informații despre capacitatea organismului de a utiliza oxigenul în timpul efortului.
Evaluarea inimii
După pneumonectomie, întregul flux sanguin pulmonar trece prin plămânul rămas.
De aceea, funcția cardiacă și circulația pulmonară sunt importante pentru evaluarea riscului.
Ghidul european ERS/ESTS din 2025 recomandă evaluarea sistematică a funcției respiratorii și estimarea riscului postoperator, cu investigații adaptate fiecărui pacient.
Nu există un singur rezultat de spirometrie care să spună, izolat, dacă operația este sigură sau periculoasă.
Poți merge, urca scările și face sport cu un singur plămân?
Da, în multe situații.
O persoană care a trecut prin pneumonectomie poate reveni treptat la mers, activități gospodărești, plimbări și unele forme de exercițiu fizic.
În funcție de evoluție, pot fi posibile înotul recreațional, ciclismul ușor sau alte activități adaptate.
Nu trebuie însă presupus că performanța fizică va fi identică cu cea anterioară.
Ce activități sunt de obicei mai ușor de tolerat?
Aceste exemple nu reprezintă o autorizație automată pentru activitate sportivă.
Reluarea efortului trebuie adaptată recomandărilor medicale, mai ales după o intervenție recentă.
Poți face exerciții respiratorii?
Da.
Reabilitarea respiratorie poate include exerciții de respirație, mobilizare progresivă, antrenament de rezistență și tehnici de control al dispneei.
Important este ca programul să fie adaptat de un specialist, nu realizat prin forțarea respirației sau eforturi excesive.
Cât durează recuperarea după îndepărtarea unui plămân?
Pneumonectomia este o intervenție majoră.
Recuperarea este diferită de cea după o biopsie pulmonară sau o rezecție mică.
În primele zile, pacientul este monitorizat pentru funcția respiratorie, circulatorie, durere și eventuale complicații.
Ulterior, mobilizarea progresivă și exercițiile respiratorii contribuie la refacerea capacității funcționale.
Cum poate evolua recuperarea?
Aceste intervale sunt orientative.
La pacienții cu BPOC, afecțiuni cardiace, complicații postoperatorii sau tratamente oncologice asociate, recuperarea poate fi mai lentă.
Nu ar fi corect să promitem că orice pacient operat prin pneumonectomie își reia toate activitățile în două săptămâni.
Mai multe despre recuperare găsești pe pagina Servicii postoperatorii și recuperare.
Ce complicații pot apărea după pneumonectomie?
Îndepărtarea întregului plămân implică riscuri mai mari decât multe rezecții pulmonare limitate.
Complicațiile posibile includ:
• Insuficiența respiratorie sau deteriorarea oxigenării.
• Pneumonia și alte infecții.
• Tulburările de ritm cardiac, în special fibrilația atrială.
• Tromboza venoasă și embolia pulmonară.
• Sângerarea.
• Fistula bronhopleurală, când apare o comunicare anormală la nivelul bontului bronșic.
• Empiemul postpneumonectomie, adică infecția spațiului pleural.
• Edemul pulmonar postpneumonectomie, care poate afecta plămânul rămas.
• Pneumonia și alte infecții.
• Tulburările de ritm cardiac, în special fibrilația atrială.
• Tromboza venoasă și embolia pulmonară.
• Sângerarea.
• Fistula bronhopleurală, când apare o comunicare anormală la nivelul bontului bronșic.
• Empiemul postpneumonectomie, adică infecția spațiului pleural.
• Edemul pulmonar postpneumonectomie, care poate afecta plămânul rămas.
Mai rar, după luni sau ani, poate apărea sindromul postpneumonectomie, în care deplasarea excesivă a mediastinului determină compresia căilor respiratorii.
Aceste complicații nu apar la fiecare pacient, iar riscul depinde de evaluarea preoperatorie și de particularitățile intervenției.
Pneumonectomia dreaptă este mai riscantă decât cea stângă?
În multe serii clinice, pneumonectomia dreaptă este asociată cu un risc mai ridicat pentru anumite complicații.
Plămânul drept contribuie, în general, mai mult la funcția respiratorie, iar raporturile anatomice și circulatorii diferă între cele două părți.
Totuși, riscul nu trebuie estimat doar după partea operată.
Contează funcția reală a fiecărui plămân, starea inimii și celelalte caracteristici ale pacientului.
Cum recunoști semnele de alarmă după operație?
Solicită evaluare medicală imediată dacă apar febră, deteriorarea respirației, durere toracică nouă importantă, secreții neobișnuite din plagă sau stare generală în agravare.
Apelează 112 dacă apar dificultăți respiratorii severe, leșin, confuzie, durere toracică intensă sau tuse cu o cantitate mare de sânge.
Este important ca personalul medical să știe că pacientul a suferit o pneumonectomie și pe ce parte.
Cât poți trăi cu un singur plămân?
Nu există o limită fixă de ani impusă doar de faptul că o persoană are un singur plămân.
Mulți pacienți pot trăi ani sau decenii după operație.
Dar durata vieții depinde de motivul pentru care s-a efectuat pneumonectomia, de sănătatea plămânului rămas, de afecțiunile cardiovasculare și de alte boli asociate.
Dacă plămânul a fost îndepărtat din cauza unei boli benigne
Prognosticul depinde de boala inițială, de succesul tratamentului și de funcția pulmonară rămasă.
Dacă afecțiunea a fost controlată și plămânul rămas funcționează bine, o persoană poate avea o viață îndelungată.
Dacă plămânul a fost îndepărtat din cauza cancerului
În această situație, speranța de viață depinde în mare măsură de caracteristicile cancerului.
Contează stadiul, afectarea ganglionilor, tipul histologic, rezecția completă, tratamentele oncologice și riscul de recidivă.
Nu trebuie confundată supraviețuirea după tratamentul cancerului cu durata vieții posibilă din punct de vedere respirator cu un singur plămân.
De exemplu, un studiu retrospectiv publicat în 2026, care a analizat 277 de pacienți supuși pneumonectomiei pentru cancer pulmonar non-microcelular, a raportat o supraviețuire globală la cinci ani de 42,8%.
Aceasta este o statistică a unei populații oncologice selectate, cu riscuri și stadii diferite.
Nu înseamnă că un pacient cu un singur plămân are automat doar 42,8% șanse să trăiască cinci ani.
În aceeași serie, unii pacienți au supraviețuit peste zece ani, dar au existat și riscuri perioperatorii importante.
Un prognostic individual necesită evaluarea întregului context clinic și oncologic.
Este posibil să ai nevoie de oxigen permanent?
Uneori, da, dar nu obligatoriu.
Dacă plămânul rămas este sănătos și schimburile de gaze sunt adecvate, un pacient poate trăi fără oxigen suplimentar permanent.
În schimb, dacă există BPOC, fibroză pulmonară, alte afecțiuni respiratorii sau complicații, poate apărea necesitatea oxigenoterapiei.
Unii pacienți pot necesita oxigen temporar în perioada de recuperare.
Decizia privind oxigenoterapia se bazează pe măsurători și evaluare medicală, nu doar pe faptul că pacientul are un singur plămân.
Poți zbura cu avionul dacă ai un singur plămân?
În multe cazuri, da, după recuperarea completă și evaluarea medicală.
Totuși, presiunea din cabina avionului este mai mică decât la nivelul mării, iar oxigenarea poate scădea în timpul zborului.
Persoanele care au o rezervă respiratorie limitată pot necesita evaluare suplimentară sau oxigen în timpul călătoriei.
După pneumonectomie recentă, momentul în care este permis zborul trebuie stabilit de chirurg.
Nu există o regulă universală valabilă pentru toți pacienții.
Scufundările autonome cu butelie necesită o evaluare specializată distinctă și nu trebuie reluate doar pe baza unei saturații normale în repaus.
Poți lucra cu un singur plămân?
Da, multe persoane își pot relua activitatea profesională.
Totuși, posibilitatea revenirii la serviciu depinde de tipul muncii și de recuperarea individuală.
Munca de birou poate fi mai ușor de reluat decât activitatea care presupune ridicarea greutăților, expunerea la praf sau efort fizic intens.
Pacientul trebuie să discute cu medicul despre adaptarea programului și a condițiilor de muncă.
În unele situații pot fi necesare evaluări de medicina muncii sau recomandări de reducere a efortului.
Cum îți protejezi plămânul rămas?
După pneumonectomie, sănătatea plămânului rămas devine deosebit de importantă.
Câteva măsuri pot contribui la menținerea unei funcții respiratorii cât mai bune:
1. Renunță complet la fumat. Evită și expunerea repetată la fum pasiv.
2. Respectă controalele medicale. Acestea pot include examinare clinică, spirometrie sau imagistică, în funcție de indicație.
3. Menține activitatea fizică adaptată. Evită sedentarismul prelungit, dar crește efortul progresiv.
4. Protejează-te de infecțiile respiratorii. Discută cu medicul despre vaccinările recomandate, inclusiv antigripală, antipneumococică și alte vaccinări relevante.
5. Controlează bolile asociate. Afecțiunile cardiace și pulmonare pot influența semnificativ toleranța la efort.
6. Evită expunerile respiratorii nocive. Praful, fumul, vaporii iritanți și poluanții profesionali pot agrava simptomele.
2. Respectă controalele medicale. Acestea pot include examinare clinică, spirometrie sau imagistică, în funcție de indicație.
3. Menține activitatea fizică adaptată. Evită sedentarismul prelungit, dar crește efortul progresiv.
4. Protejează-te de infecțiile respiratorii. Discută cu medicul despre vaccinările recomandate, inclusiv antigripală, antipneumococică și alte vaccinări relevante.
5. Controlează bolile asociate. Afecțiunile cardiace și pulmonare pot influența semnificativ toleranța la efort.
6. Evită expunerile respiratorii nocive. Praful, fumul, vaporii iritanți și poluanții profesionali pot agrava simptomele.
De ce este importantă reabilitarea pulmonară?
Reabilitarea poate îmbunătăți capacitatea de efort și autonomia la unii pacienți, chiar dacă nu poate readuce plămânul îndepărtat.
Ghidul ERS/ESTS din 2025 susține rolul reabilitării postoperatorii la pacienții selectați care prezintă limitări funcționale persistente.
Programul trebuie stabilit în funcție de evaluarea individuală.
Întrebări frecvente despre viața cu un singur plămân
1. Se poate trai cu un singur plaman fără oxigen?
Da. Multe persoane pot trăi cu un singur plămân fără oxigen suplimentar, mai ales dacă plămânul rămas este sănătos. Oxigenarea poate fi normală în repaus. Totuși, capacitatea de efort poate fi redusă. Necesitatea oxigenoterapiei se stabilește prin evaluare medicală.
2. Cât trăiești după ce ți se scoate un plămân?
Nu există o durată fixă de viață după pneumonectomie. Unii pacienți trăiesc mulți ani sau decenii. Prognosticul depinde de cauza operației, funcția plămânului rămas, starea inimii și bolile asociate. Dacă operația a fost efectuată pentru cancer, stadiul și evoluția oncologică au un rol important.
3. Plămânul rămas se mărește după pneumonectomie?
Da, poate apărea o expansiune compensatorie a plămânului rămas. Acesta se poate destinde și poate ocupa un volum mai mare în torace. Totuși, nu înseamnă că organismul regenerează un plămân nou sau că funcția pulmonară revine automat la nivelul anterior operației.
4. Ce se pune în locul plămânului scos?
În mod obișnuit, nu se introduce un alt organ sau o proteză pentru a înlocui plămânul îndepărtat. Spațiul postoperator conține inițial aer și apoi se umple progresiv cu lichid. În timp, diafragma, mediastinul și plămânul rămas își pot modifica poziția. Aceasta este o adaptare anatomică așteptată.
5. Poți urca scările cu un singur plămân?
Da, mulți pacienți pot urca scările după recuperare. Totuși, pot obosi mai repede și pot avea nevoie de pauze. Capacitatea de efort depinde de funcția plămânului rămas, starea cardiovasculară și recuperarea fizică. Activitățile trebuie reluate progresiv, conform recomandărilor medicale.
6. Este mai greu să trăiești fără plămânul drept sau fără cel stâng?
Plămânul drept este, în general, mai mare și are trei lobi, comparativ cu doi în stânga. În anumite serii clinice, pneumonectomia dreaptă este asociată cu un risc mai mare de complicații. Totuși, funcția reală a fiecărui plămân și starea pacientului sunt mai importante decât lateralitatea luată separat.
7. Se poate face sport după scoaterea unui plămân?
Da, anumite activități fizice pot fi posibile după recuperare. Mersul, exercițiile ușoare și programele de reabilitare pot contribui la creșterea toleranței la efort. Sporturile solicitante necesită o evaluare individuală. Nu toate persoanele își recapătă performanța anterioară.
8. Dacă am cancer pulmonar, este mai bine să-mi scoată tot plămânul?
Nu obligatoriu. În chirurgia oncologică, medicul urmărește îndepărtarea completă a tumorii, conservând cât mai mult țesut pulmonar funcțional atunci când acest lucru este sigur. Dacă lobectomia sau o rezecție reconstructivă poate obține rezultatul oncologic necesar, pneumonectomia poate fi evitată în anumite cazuri.
9. Pneumonectomia se poate face prin VATS?
Unele pneumonectomii pot fi realizate prin chirurgie toracoscopică videoasistată sau robotică, la pacienți selectați și în centre cu experiență. Totuși, multe necesită toracotomie, mai ales când există tumori centrale sau raporturi anatomice complexe. Alegerea abordului depinde de siguranță și posibilitatea rezecției complete.
Detalii despre abordul minim invaziv găsești pe pagina Chirurgia toracică minim invazivă (VATS).
10. Poate apărea lichid în partea din care a fost scos plămânul?
Da. Acumularea progresivă de lichid în spațiul postpneumonectomie este un fenomen obișnuit. Nu reprezintă automat o complicație. Totuși, febra, agravarea respirației sau modificările radiologice neașteptate trebuie evaluate pentru excluderea infecției ori a altor probleme.
Concluzie: un singur plămân poate fi suficient pentru o viață activă
Ideea de a trăi cu un singur plămân poate părea înfricoșătoare, mai ales înaintea unei operații majore.
Dar organismul are o capacitate remarcabilă de adaptare.
Plămânul rămas poate asigura oxigenarea necesară, iar multe persoane pot reveni la activitățile cotidiene, uneori cu limitări relativ reduse.
Aceasta nu înseamnă că pneumonectomia este o intervenție simplă.
Riscul operator, funcția respiratorie rămasă și recuperarea trebuie evaluate atent.
Întrebarea esențială nu este doar „Pot trăi cu un singur plămân?”, ci „Plămânul care rămâne și inima mea pot susține în siguranță organismul după această operație?”
Răspunsul se stabilește prin investigații funcționale, evaluare cardiovasculară și o discuție detaliată cu chirurgul toracic.
Ți s-a recomandat îndepărtarea unui plămân?
Dacă ai primit recomandarea unei pneumonectomii pentru cancer pulmonar sau o altă afecțiune toracică, o evaluare chirurgicală poate clarifica dacă intervenția este necesară și dacă există posibilități de conservare a unei părți din plămân.
Dr. Ruslan Șcarăbnîi – medic specialist în chirurgie toracică, București oferă consultații pentru evaluarea afecțiunilor pulmonare și a indicațiilor de rezecție chirurgicală.
Decizia privind pneumonectomia se ia individual, după analiza imaginilor, a funcției respiratorii și a riscurilor.
Mai multe informații despre rezecțiile pulmonare: https://doctor-ruslan.ro/servicii/rezectii-pulmonare-lobectomii
Programări: https://doctor-ruslan.ro/contact
Telefon: 0748 313 803
Articol cu scop educativ. Nu înlocuiește consultația de chirurgie toracică, evaluarea preoperatorie sau recomandările individualizate ale medicului curant.
Surse științifice
Principalele informații din articol sunt susținute de următoarele surse. Data verificării: 28 octombrie 2026.
1. ERS/ESTS (2025) — European Respiratory Society and European Society of Thoracic Surgeons Clinical Practice Guideline on Fitness for Curative Intent Treatment of Lung Cancer. Principala sursă pentru evaluarea FEV1, DLCO, funcției estimate după operație, testelor de efort și reabilitării. European Respiratory Journal
2. ERAS Society / ESTS (2019) — Guidelines for Enhanced Recovery After Lung Surgery. Ghid privind pregătirea preoperatorie, controlul durerii, mobilizarea și recuperarea după chirurgia pulmonară. European Journal of Cardio-Thoracic Surgery
3. Cleveland Clinic — Pneumonectomy: Procedure Details and Recovery. Explică viața cu un singur plămân, indicațiile operației, modificările respiratorii, riscurile și recuperarea. Cleveland Clinic
4. Johns Hopkins Medicine — Learning About Pneumonectomy. Material pentru pacienți despre îndepărtarea unui plămân și adaptarea organismului. Johns Hopkins Medicine
5. NCBI Bookshelf (StatPearls) — Pneumonectomy. Referință medicală pentru modificările funcționale, expansiunea plămânului rămas și evoluția spațiului postpneumonectomie. NCBI Bookshelf
6. American Association for Thoracic Surgery — Pneumonectomy. Sursă chirurgicală profesională privind tehnica operatorie și complicațiile specifice, inclusiv fistula bronhopleurală și sindromul postpneumonectomie. AATS
7. Studiu retrospectiv (2026) — Is Pneumonectomy Still Relevant for Non-Small Cell Lung Cancer? Long-Term Overall Survival From a 15-Year Experience. Analiză a 277 de pacienți cu NSCLC, cu supraviețuire globală la cinci ani de 42,8% și evaluarea riscurilor perioperatorii. PMC
8. University Hospitals Birmingham NHS — Pneumonectomy: Patient Information. Informații pentru pacienți despre riscurile postoperatorii, limitările de efort și îngrijirea după intervenție. UHB NHS
9. Seminars in Thoracic and Cardiovascular Surgery (2011) — Long-Term Physiological Consequences of Pneumonectomy. Studiu privind adaptarea fiziologică și calitatea vieții la pacienții evaluați la cel puțin cinci ani după pneumonectomie. Seminars in Thoracic and Cardiovascular Surgery
2. ERAS Society / ESTS (2019) — Guidelines for Enhanced Recovery After Lung Surgery. Ghid privind pregătirea preoperatorie, controlul durerii, mobilizarea și recuperarea după chirurgia pulmonară. European Journal of Cardio-Thoracic Surgery
3. Cleveland Clinic — Pneumonectomy: Procedure Details and Recovery. Explică viața cu un singur plămân, indicațiile operației, modificările respiratorii, riscurile și recuperarea. Cleveland Clinic
4. Johns Hopkins Medicine — Learning About Pneumonectomy. Material pentru pacienți despre îndepărtarea unui plămân și adaptarea organismului. Johns Hopkins Medicine
5. NCBI Bookshelf (StatPearls) — Pneumonectomy. Referință medicală pentru modificările funcționale, expansiunea plămânului rămas și evoluția spațiului postpneumonectomie. NCBI Bookshelf
6. American Association for Thoracic Surgery — Pneumonectomy. Sursă chirurgicală profesională privind tehnica operatorie și complicațiile specifice, inclusiv fistula bronhopleurală și sindromul postpneumonectomie. AATS
7. Studiu retrospectiv (2026) — Is Pneumonectomy Still Relevant for Non-Small Cell Lung Cancer? Long-Term Overall Survival From a 15-Year Experience. Analiză a 277 de pacienți cu NSCLC, cu supraviețuire globală la cinci ani de 42,8% și evaluarea riscurilor perioperatorii. PMC
8. University Hospitals Birmingham NHS — Pneumonectomy: Patient Information. Informații pentru pacienți despre riscurile postoperatorii, limitările de efort și îngrijirea după intervenție. UHB NHS
9. Seminars in Thoracic and Cardiovascular Surgery (2011) — Long-Term Physiological Consequences of Pneumonectomy. Studiu privind adaptarea fiziologică și calitatea vieții la pacienții evaluați la cel puțin cinci ani după pneumonectomie. Seminars in Thoracic and Cardiovascular Surgery
Evaluarea dovezilor: Ghidul ERS/ESTS din 2025 folosește metodologia GRADE, iar unele recomandări privind DLCO sunt puternice, în timp ce estimările funcției postoperatorii au certitudine mai redusă. Datele despre supraviețuirea după pneumonectomie provin în principal din studii observaționale, influențate de selecția pacienților și de stadiul bolii. Nu există un procent universal de supraviețuire pentru toate persoanele care trăiesc cu un singur plămân.
