Blog - Doctor Ruslan - Chirurgie toracică

Apă la plămâni: simptome, cauze, tratament și când devine periculoasă

„Mi s-a spus că am apă la plămâni. Este grav? Se poate retrage singură sau trebuie scoasă?”
Este o întrebare pe care o au mulți pacienți după o radiografie pulmonară, un CT toracic sau un consult medical.
Unii observă că obosesc mai repede la mers ori la urcatul scărilor. Alții au tuse, senzație de presiune în piept sau durere atunci când inspiră profund. Există însă și persoane care nu au niciun simptom, iar lichidul este descoperit întâmplător.
Dacă ai căutat pe Google „apa la plamani simptome”, trebuie să știi că această expresie poate descrie două probleme diferite: acumularea de lichid în jurul plămânului, numită revărsat pleural, și acumularea de lichid în interiorul țesutului pulmonar, numită edem pulmonar.
Nu orice acumulare de lichid înseamnă cancer și nu fiecare pacient are nevoie de drenaj sau operație. Dar unele cauze, precum infecțiile pleurale sau edemul pulmonar acut, necesită tratament urgent.
În acest articol explicăm cum se manifestă apa la plămâni, de ce apare, cum se stabilește diagnosticul și când trebuie consultat un chirurg toracic.

Apă la plămâni – ce simptome apar? Răspunsul pe scurt

Cele mai frecvente simptome ale acumulării de lichid în jurul plămânilor sunt dificultățile de respirație, durerea toracică accentuată la inspirație și tusea seacă. Unele persoane pot prezenta oboseală, febră sau senzație de presiune în piept, în funcție de cauză. Revărsatele mici pot fi complet asimptomatice. În edemul pulmonar acut, lipsa severă de aer poate apărea brusc și reprezintă o urgență medicală.

Ce înseamnă, de fapt, „apă la plămâni”?

În limbajul obișnuit, expresia „apă la plămâni” este utilizată pentru două afecțiuni care trebuie diferențiate.

1. Revărsat pleural – lichid în jurul plămânului

Plămânii sunt acoperiți de o membrană subțire numită pleură.
Aceasta are două foițe: pleura viscerală, care acoperă plămânul, și pleura parietală, care căptușește interiorul peretelui toracic.
Între ele există un spațiu foarte îngust, ce conține în mod normal o cantitate mică de lichid. Acesta permite plămânilor să se miște cu frecare minimă în timpul respirației.
Când în acest spațiu se acumulează o cantitate anormală de lichid, apare revărsatul pleural, numit frecvent și pleurezie.
Despre diagnosticul și tratamentul acestei afecțiuni poți citi și pe pagina Pleurezia (revărsat pleural).
Dacă volumul este mare, lichidul poate comprima plămânul și îi poate limita expansiunea.
În funcție de cauză, lichidul poate fi seros, hemoragic, purulent sau de altă natură.

2. Edem pulmonar – lichid în interiorul plămânului

Edemul pulmonar apare atunci când lichidul se acumulează în țesutul pulmonar și în alveole, structurile în care se realizează schimbul de oxigen.
Una dintre cauzele frecvente este insuficiența cardiacă, dar edemul poate apărea și în alte boli severe.
În formele acute, lichidul poate afecta rapid oxigenarea sângelui și poate determina insuficiență respiratorie.

Cum se deosebesc?

CaracteristicăRevărsat pleuralEdem pulmonar
Unde se acumulează lichidul?În spațiul dintre plămân și peretele toracicÎn țesutul pulmonar și alveole
Simptome frecventeLipsă de aer, durere la inspirație, tuseLipsă de aer, mai ales la culcat, tuse, respirație dificilă
Cauze posibileInfecții, insuficiență cardiacă, cancer, embolie pulmonarăInsuficiență cardiacă, afectare pulmonară severă, alte cauze
TratamentTratarea cauzei; uneori puncție sau drenajTratarea cauzei, oxigen și suport respirator când sunt necesare
Este posibil ca un pacient cu insuficiență cardiacă să prezinte simultan edem pulmonar și revărsat pleural.

Care sunt cele mai frecvente simptome ale apei la plămâni?

Manifestările diferă în funcție de cantitatea lichidului, viteza cu care acesta se acumulează și afecțiunea care l-a produs.

1. Dificultăți de respirație

Lipsa de aer, numită medical dispnee, este unul dintre cele mai frecvente simptome ale revărsatului pleural.
La început, pacientul poate observa că obosește la eforturi pe care înainte le tolera fără probleme.
Poate deveni dificil să urce scările, să meargă mai repede sau să efectueze activități obișnuite.
Când cantitatea de lichid este mare, dificultatea respiratorie poate apărea chiar și în repaus.
Intensitatea dispneei nu depinde exclusiv de volumul lichidului. Contează și funcția pulmonară preexistentă, bolile cardiace și viteza acumulării.

2. Durere toracică la inspirație

Durerea poate fi ascuțită, ca un junghi, și se accentuează atunci când pacientul inspiră profund, tușește sau efectuează anumite mișcări.
Aceasta poartă numele de durere pleuritică și poate apărea atunci când pleura parietală este inflamată.
Uneori, durerea se resimte în partea laterală a toracelui, în spate sau chiar în umăr.
Un detaliu important: nu fiecare pacient cu lichid pleural are dureri. Unele revărsate mari sunt aproape nedureroase.
În plus, durerea pleuritică nu este specifică pleureziei și poate apărea și în alte afecțiuni, inclusiv embolia pulmonară.

3. Tuse seacă sau persistentă

Acumularea de lichid pleural poate fi însoțită de tuse, adesea fără expectorație.
Dacă există o pneumonie sau altă infecție asociată, tusea poate fi productivă.
Tusea poate persista și după evacuarea lichidului dacă boala care a provocat-o nu a fost tratată.

4. Oboseală și capacitate redusă de efort

Unii pacienți descriu o stare de epuizare neobișnuită.
Aceasta poate apărea din cauza dificultăților respiratorii, dar și ca manifestare a bolii de bază.
De exemplu, o infecție, insuficiența cardiacă sau o afecțiune oncologică pot produce oboseală independent de cantitatea de lichid pleural.

5. Febră și frisoane

Febra nu este obligatorie în pleurezie.
Atunci când apare, mai ales împreună cu tuse productivă, durere toracică și stare generală alterată, poate sugera o infecție pulmonară sau pleurală.
Una dintre complicațiile importante este empiemul pleural, adică acumularea de puroi în spațiul pleural.
Această afecțiune poate necesita antibiotice și drenaj, iar în anumite cazuri tratament chirurgical.

6. Dificultate de respirație când stai întins

Unele persoane observă că respiră mai greu noaptea sau când se întind în pat.
Acest simptom, numit ortopnee, este caracteristic mai ales anumitor afecțiuni cardiace și edemului pulmonar, deși poate apărea și în alte condiții.
Dacă este însoțit de umflarea picioarelor, creștere rapidă în greutate și oboseală, trebuie evaluată și posibilitatea unei insuficiențe cardiace.

Poți avea apă la plămâni fără simptome?

Da. Revărsatele pleurale mici pot fi descoperite întâmplător la radiografie, ecografie sau CT.
Lipsa simptomelor nu spune însă care este cauza lichidului.
De exemplu, un revărsat pleural de volum redus poate apărea într-o afecțiune cardiacă, într-un proces inflamator sau în contextul unei boli oncologice.
De aceea, medicul trebuie să coreleze rezultatul imagistic cu istoricul pacientului și celelalte investigații.
Nu este obligatoriu ca fiecare cantitate mică de lichid să fie evacuată.

De ce apare apa la plămâni? Cele mai importante cauze

1. Insuficiența cardiacă

Insuficiența cardiacă reprezintă una dintre cele mai frecvente cauze de acumulare a lichidului pleural.
Când inima nu mai funcționează eficient, presiunile din circulație pot crește, favorizând trecerea lichidului în spațiul pleural.
Revărsatul poate fi bilateral, dar poate apărea și unilateral.
Pacienții pot prezenta dificultăți respiratorii, oboseală, umflarea gleznelor și agravarea respirației în poziție culcată.
În această situație, tratamentul vizează în primul rând boala cardiacă.

2. Pneumonia și infecțiile pleurale

Pneumonia poate fi însoțită de acumularea de lichid în jurul plămânului.
Aceasta se numește revărsat pleural parapneumonic.
Unele revărsate se remit odată cu tratarea infecției.
Altele se complică prin apariția unor septuri, creșterea inflamației sau acumularea de puroi.
În empiem, simpla administrare de antibiotice poate să nu fie suficientă.
Ghidul British Thoracic Society din 2023 recomandă drenajul pleural în anumite infecții complicate, pe baza aspectului lichidului și a unor parametri precum pH-ul pleural.

3. Cancerul pulmonar și alte boli oncologice

Da, apa la plămâni poate fi cauzată de cancer. Dar prezența lichidului pleural nu confirmă automat o boală malignă.
Cancerul pulmonar poate afecta pleura și poate determina acumularea de lichid.
Revărsatul pleural malign poate apărea și în alte afecțiuni oncologice, cum ar fi cancerul mamar, limfoamele sau mezoteliomul pleural.
La un pacient cu lichid pleural neexplicat, mai ales unilateral și recurent, medicul trebuie să evalueze și posibilitatea unei cauze oncologice.
Diagnosticul poate necesita examen citologic al lichidului și, uneori, biopsie pleurală.
Un rezultat citologic negativ nu exclude întotdeauna cancerul, deoarece sensibilitatea acestei investigații diferă între tipurile tumorale.
Mai multe despre această situație găsești în articolul Pleurezia malignă.

4. Tuberculoza pleurală

Tuberculoza poate afecta pleura și poate produce un revărsat, adesea unilateral.
Pacientul poate prezenta febră, transpirații nocturne, oboseală, pierdere în greutate și durere toracică.
Diagnosticul poate necesita analiza lichidului și, în anumite situații, biopsie pleurală cu examinare histopatologică și microbiologică.

5. Embolia pulmonară

Embolia pulmonară apare atunci când un cheag de sânge blochează o arteră pulmonară.
Poate produce durere toracică, lipsă de aer și, uneori, un revărsat pleural.
Dacă dificultatea respiratorie și durerea apar brusc, mai ales împreună cu tuse cu sânge, amețeală sau leșin, este necesară evaluare de urgență.

6. Afecțiunile renale, hepatice și alte cauze

Unele boli renale și hepatice pot favoriza acumularea de lichid pleural prin modificări ale echilibrului lichidelor și proteinelor din organism.
Alte cauze posibile includ bolile autoimune, traumatismele, anumite medicamente și complicațiile postoperatorii.
Lichidul pleural este un semn al unei probleme medicale, nu un diagnostic complet.

Cum se diagnostichează apa la plămâni?

Radiografia pulmonară

Radiografia toracică este frecvent prima investigație care arată o acumulare de lichid pleural.
Poate evidenția o opacitate în partea inferioară a toracelui sau o colecție mai voluminoasă.
Totuși, revărsatele foarte mici pot fi dificil de identificat.

Ecografia pleurală

Ecografia toracică este una dintre cele mai utile investigații pentru evaluarea lichidului pleural.
Poate identifica volume mici de lichid, poate evidenția septuri și poate ajuta la stabilirea unui loc sigur pentru puncție.
Conform recomandărilor British Thoracic Society din 2023, puncțiile pleurale trebuie efectuate cu ghidaj ecografic pentru reducerea riscului de complicații.

CT-ul toracic

Tomografia computerizată poate oferi informații suplimentare despre pleură, plămân și structurile toracice.
Este utilă atunci când există suspiciune de cancer, infecție complicată sau altă afecțiune care nu poate fi clarificată suficient prin radiografie și ecografie.
În funcție de situație, poate fi necesar CT cu substanță de contrast.

Toracenteza – puncția pleurală

Toracenteza este procedura prin care medicul introduce un ac sau un cateter în spațiul pleural pentru a preleva ori evacua lichid.
Poate avea două scopuri:
Diagnostic: se obține lichid pentru analize care ajută la identificarea cauzei.
Terapeutic: se evacuează o cantitate de lichid pentru ameliorarea dificultăților respiratorii.
Procedura se efectuează, în mod obișnuit, cu anestezie locală și ghidaj ecografic.
Printre riscurile posibile se numără pneumotoraxul, sângerarea, infecția și, rar, edemul pulmonar de reexpansiune.

Ce analize se fac din lichidul pleural?

În funcție de context, pot fi analizate proteinele, LDH, pH-ul, glucoza, numărul de celule, culturile microbiologice și examenul citologic.
Aceste informații ajută la diferențierea dintre transudat și exsudat.
Transudatul apare de obicei prin modificări ale presiunilor și echilibrului lichidelor, în afecțiuni precum insuficiența cardiacă.
Exsudatul este asociat frecvent cu inflamații, infecții, tumori sau alte procese care afectează pleura.
Diferențierea se realizează, de regulă, prin criteriile Light, care compară proteinele și LDH din lichidul pleural și sânge.

Cum se tratează apa la plămâni?

Tratamentul depinde de cauza acumulării, de volumul lichidului, de simptome și de starea generală a pacientului.
Nu există un singur medicament care să trateze toate formele de revărsat pleural.

Tratamentul medicamentos

Dacă lichidul este produs de insuficiența cardiacă, tratamentul poate include diuretice și optimizarea terapiei cardiologice.
În cazul unei infecții bacteriene, pot fi necesare antibiotice.
Tuberculoza necesită tratament antituberculos specific.
În revărsatele maligne, tratamentul oncologic poate contribui la controlul bolii, dar uneori este necesar și un tratament local al lichidului.
Diureticele nu sunt un tratament universal pentru „apa la plămâni”. Administrarea lor fără un diagnostic și o indicație medicală poate fi periculoasă.

Evacuarea lichidului prin toracenteză

Atunci când revărsatul este voluminos și provoacă dificultăți respiratorii, evacuarea terapeutică poate ameliora simptomele.
Totuși, toracenteza nu tratează automat boala de fond.
Dacă lichidul continuă să se formeze, acesta poate reapărea.

Drenajul pleural

Un dren toracic poate fi necesar atunci când există o colecție pleurală care trebuie evacuată continuu sau când este prezentă o infecție pleurală complicată.
Drenul este un tub introdus în spațiul pleural și conectat la un sistem de colectare.
Durata menținerii depinde de evoluția bolii, cantitatea și caracterul lichidului și eficiența drenajului.

Pleurodeza și cateterul pleural tunelizat

În revărsatele pleurale maligne recurente, medicul poate recomanda o procedură care urmărește prevenirea reacumulării lichidului.
Pleurodeza presupune inducerea unei aderențe între foițele pleurale, frecvent cu ajutorul talcului medical steril.
O alternativă este cateterul pleural tunelizat, care permite drenarea periodică a lichidului, inclusiv la domiciliu, după instruirea pacientului.
Alegerea depinde, printre altele, de simptome, de capacitatea plămânului de a se reexpansiona și de preferințele pacientului.

Când este necesară operația pentru apa la plămâni?

Majoritatea revărsatelor pleurale nu necesită o operație clasică.
Există însă situații în care chirurgia toracică poate avea un rol important.
Află mai multe despre serviciile de chirurgie toracică.

Empiemul pleural complicat

Dacă lichidul infectat devine compartimentat prin septuri sau se formează un înveliș fibros care împiedică expansiunea pulmonară, drenajul simplu poate deveni insuficient.
În asemenea cazuri, pot fi utilizate tratamente intrapleurale sau intervenția chirurgicală, în funcție de evoluție.

Toracoscopia videoasistată (VATS)

VATS permite explorarea cavității pleurale cu ajutorul unei camere video introduse prin incizii mici.
Poate fi utilizată pentru evacuarea anumitor colecții, prelevarea biopsiilor pleurale sau tratarea unor infecții organizate.
Detalii despre această abordare găsești pe pagina Chirurgia toracică minim invazivă (VATS).

Decorticarea pulmonară

În anumite cazuri de empiem organizat, un strat fibros poate împiedica plămânul să se extindă corespunzător.
Decorticarea presupune îndepărtarea acestui țesut, atunci când intervenția este justificată.

Biopsia pleurală chirurgicală

Uneori, lichidul pleural rămâne fără diagnostic, în ciuda investigațiilor inițiale.
Dacă există suspiciune de cancer sau altă patologie pleurală, poate fi necesară biopsia prin toracoscopie sau printr-o altă metodă ghidată imagistic.
Decizia trebuie să țină cont de riscuri, beneficii și de alternativele mai puțin invazive.

Apa la plămâni se poate retrage singură?

Uneori, da.
Un revărsat mic asociat unei insuficiențe cardiace poate scădea după controlul corespunzător al bolii.
Unele revărsate inflamatorii se pot remite pe măsură ce afecțiunea de bază se vindecă.
Totuși, nu trebuie presupus că lichidul va dispărea fără tratament, mai ales când cauza este necunoscută.
Revărsatele infectate, persistente sau recurente pot necesita investigații și proceduri suplimentare.
De asemenea, absența simptomelor nu garantează că nu există o afecțiune importantă.

Când este periculoasă apa la plămâni?

Gravitatea depinde de cauză, cantitatea de lichid și rapiditatea acumulării.
Un revărsat mic și stabil poate fi monitorizat, în anumite condiții.
În schimb, un revărsat mare, o infecție pleurală severă sau un edem pulmonar acut pot compromite respirația.

Sună la 112 dacă apar:

• Dificultăți severe de respirație sau senzație de sufocare.
• Lipsă de aer apărută brusc.
• Durere toracică intensă, mai ales dacă se asociază cu respirație dificilă.
• Tuse cu spută roz, spumoasă și lipsă severă de aer.
• Buze albăstrui, confuzie, leșin sau alterarea stării de conștiență.
• Agravarea rapidă a respirației și imposibilitatea de a vorbi în propoziții.
Aceste manifestări pot indica edem pulmonar acut, embolie pulmonară sau alte urgențe.
Nu conduce personal către spital în această situație.
Dacă ai o acumulare nouă de lichid pleural, chiar fără simptome severe, programează o evaluare medicală promptă pentru stabilirea cauzei.

Apă la plămâni și cancer: când trebuie să te îngrijorezi?

O acumulare de lichid pleural nu reprezintă automat cancer.
Totuși, o evaluare mai atentă este justificată când revărsatul este unilateral și neexplicat, persistă sau reapare după evacuare.
Suspiciunea poate crește dacă există scădere neintenționată în greutate, istoric de cancer, îngroșări pleurale suspecte sau alte modificări la CT.
Diagnosticul de pleurezie malignă nu trebuie stabilit doar pe baza cantității de lichid.
Sunt necesare investigații adecvate, care pot include citologia lichidului și biopsia pleurală.
O consultație de pneumologie și, după caz, chirurgie toracică poate ajuta la alegerea investigațiilor potrivite.

Întrebări frecvente despre apa la plămâni

1. Apa la plamani simptome – care sunt primele semne?

Primele manifestări pot include lipsa de aer la efort, tusea seacă și senzația de disconfort în piept. Uneori apare un junghi toracic accentuat la inspirație. Revărsatele mici pot fi asimptomatice. În edemul pulmonar acut, dificultățile respiratorii pot apărea brusc și reprezintă o urgență medicală.

2. Apa la plămâni provoacă durere de spate?

Da, uneori. Inflamația pleurei poate determina durere resimțită în partea laterală a toracelui, în spate sau în umăr, mai ales în timpul inspirației profunde. Totuși, durerea de spate poate avea numeroase alte cauze și nu poate confirma prezența lichidului pleural. Diagnosticul necesită examinare și investigații imagistice.

3. Dacă am apă la plămâni, înseamnă că am cancer?

Nu. Revărsatul pleural poate apărea din cauza insuficienței cardiace, pneumoniei, tuberculozei, emboliei pulmonare, bolilor hepatice sau renale și altor afecțiuni. Cancerul este una dintre cauzele posibile. Dacă lichidul este neexplicat, persistent sau recurent, medicul poate recomanda analize ale lichidului și biopsie pleurală.

4. Se poate elimina apa la plămâni prin medicamente?

Uneori, da. Dacă revărsatul este produs de insuficiență cardiacă, tratamentul bolii de bază, inclusiv diureticele prescrise corespunzător, poate reduce lichidul. În alte afecțiuni, medicamentele singure nu sunt suficiente și poate fi necesară evacuarea prin toracenteză sau drenaj. Tratamentul trebuie ales după identificarea cauzei.

5. Este dureroasă scoaterea apei din plămâni?

Toracenteza se realizează de regulă cu anestezie locală, iar pacientul poate resimți o înțepătură, presiune sau disconfort în timpul procedurii. Intensitatea diferă de la o persoană la alta. Puncția se efectuează cu ghidaj ecografic, iar echipa urmărește eventualele reacții sau complicații.

6. Cât se poate trăi cu apă la plămâni?

Nu există o durată de supraviețuire valabilă pentru toate persoanele cu revărsat pleural. Prognosticul depinde de boala care a produs acumularea. Un revărsat asociat unei insuficiențe cardiace tratabile poate avea o evoluție diferită de un empiem sever sau de o pleurezie malignă. Volumul lichidului, singur, nu permite estimarea prognosticului.

7. Apa la plămâni poate reveni după drenaj?

Da. Drenajul evacuează lichidul existent, dar nu împiedică întotdeauna formarea altuia. Dacă afecțiunea de bază persistă, revărsatul poate reapărea. În cazurile recurente simptomatice, pot fi luate în considerare tratamentul cauzei, pleurodeza sau un cateter pleural tunelizat, în funcție de diagnosticul și starea pacientului.

Concluzie: apa la plămâni nu este un diagnostic, ci un semn care trebuie explicat

Acumularea de lichid pleural poate avea cauze foarte diferite, de la insuficiență cardiacă sau pneumonie până la afecțiuni oncologice.
Unele persoane nu au simptome, în timp ce altele prezintă dificultăți respiratorii importante.
Ceea ce contează nu este doar prezența lichidului, ci locul în care se află, cauza acumulării și modul în care afectează respirația.
Nu orice pacient necesită drenaj și nu orice pleurezie reprezintă cancer.
În același timp, un revărsat pleural persistent sau neexplicat nu trebuie ignorat.

Ai fost diagnosticat cu lichid pleural sau pleurezie?

Dacă investigațiile au identificat un revărsat pleural care necesită evaluare, o consultație de chirurgie toracică poate ajuta la clarificarea indicației pentru puncție, drenaj, biopsie pleurală sau intervenție chirurgicală.
Dr. Ruslan Șcarăbnîi – medic specialist în chirurgie toracică, București poate evalua afecțiunile pleurale care intră în competența specialității.
În cazurile de edem pulmonar acut sau simptome respiratorii severe, prioritatea este evaluarea medicală de urgență.
Telefon: 0748 313 803
Acest material are scop educativ și nu înlocuiește consultația medicală sau recomandările individualizate ale medicului curant.

Surse științifice

Principalele informații din articol sunt susținute de următoarele surse. Data verificării: 28 octombrie 2026.
1. British Thoracic Society (2023) — British Thoracic Society Guideline for Pleural Disease. Ghid pentru diagnosticul și tratamentul revărsatelor pleurale, al infecțiilor pleurale și al pleureziei maligne. Thorax

2. British Thoracic Society (2023) — BTS Clinical Statement on Pleural Procedures. Recomandări privind toracenteza, utilizarea ecografiei, drenajul pleural și prevenirea complicațiilor. Thorax

3. American Family Physician (2023) — Pleural Effusion: Diagnostic Approach in Adults. Sinteză clinică privind cauzele revărsatului pleural, simptomele, ecografia, criteriile Light și indicațiile toracentezei. AFP

4. American Thoracic Society / Society of Thoracic Surgeons / Society of Thoracic Radiology (2018) — Management of Malignant Pleural Effusions: An Official Clinical Practice Guideline. Recomandări privind pleurodeza, cateterele pleurale tunelizate și conduita în revărsatele pleurale maligne recurente. AJRCCM

5. Merck Manual Professional — Pleural Effusion. Referință clinică pentru manifestările revărsatului pleural, cauzele frecvente și investigațiile diagnostice. Merck Manual Professional Edition

6. Mayo Clinic — Pulmonary Edema: Symptoms and Causes. Referință pentru diferențierea edemului pulmonar de revărsatul pleural, simptome și semnele care necesită ajutor medical imediat. Mayo Clinic
Evaluarea dovezilor: Recomandările privind toracenteza ghidată ecografic și tratamentul infecțiilor pleurale sunt susținute de ghiduri de specialitate și date clinice, în unele situații cu recomandări ferme bazate pe consens. Alegerea dintre pleurodeză și cateter pleural tunelizat pentru revărsatul malign se bazează inclusiv pe studii randomizate, dar recomandările sunt adesea condiționale, fiind necesară individualizarea.
👉 Aveți lichid la plămâni? Aflați cum se face toracocenteza (puncția pleurală) – pregătire, durată, riscuri și ce urmează dacă lichidul revine. Programări la Spitalul Gral OncoFort, București: 0748 313 803.
2026-10-28 09:58