Blog - Doctor Ruslan - Chirurgie toracică

Radioterapie la plămâni: câte ședințe se fac, cât durează și ce efecte adverse pot apărea?

„Domnule doctor, un pacient mi-a spus că a făcut doar 5 ședințe de radioterapie la plămâni, dar mie mi-au recomandat 30. Înseamnă că am un cancer mai grav?”
Este o întrebare pe care mulți pacienți o au atunci când încep tratamentul pentru cancer pulmonar.
Unii primesc recomandarea de a face radioterapie timp de câteva zile. Alții trebuie să meargă la spital aproape zilnic, timp de șase săptămâni.
Diferența poate părea greu de înțeles.
De ce un pacient face numai 3 ședințe, iar altul 30? Este radioterapia mai puternică dacă sunt mai multe ședințe? Și dacă tratamentul durează doar câteva zile, poate fi la fel de eficient?
Răspunsul este că numărul ședințelor nu arată, de unul singur, cât de gravă este boala sau cât de eficient va fi tratamentul.
Radioterapia modernă poate fi administrată în moduri foarte diferite. Uneori se folosesc doze mari, administrate cu mare precizie în puține ședințe. Alteori sunt necesare doze mai mici, repetate pe parcursul mai multor săptămâni.
Dacă ai căutat „radioterapie plamani cate sedinte se fac”, în acest articol vei afla cum se stabilește durata tratamentului, ce este radioterapia stereotactică, când sunt necesare 30 de ședințe și ce reacții adverse pot apărea.

Câte ședințe de radioterapie se fac la plămâni? Răspunsul pe scurt

Radioterapia pentru cancer pulmonar poate presupune de la o singură ședință până la 30–33 de fracții sau alte scheme individualizate.
Pentru anumite tumori pulmonare mici, radioterapia stereotactică poate fi administrată în 3–5 fracții, uneori 8. În cancerul pulmonar local avansat, tratamentul radical poate necesita aproximativ 6 săptămâni, cu 30 de fracții. Când scopul este ameliorarea simptomelor, pot fi suficiente 1–10 fracții.
Numărul exact este stabilit de medicul specialist în radioterapie, în funcție de tipul cancerului, stadiul bolii, localizarea tumorii, scopul tratamentului și organele sănătoase care trebuie protejate.

Ce este radioterapia pulmonară și cum funcționează?

Radioterapia este un tratament oncologic care folosește radiații ionizante pentru distrugerea celulelor canceroase sau împiedicarea multiplicării acestora.
În majoritatea tratamentelor pulmonare se utilizează radioterapia externă.
Pacientul stă întins pe masa unui aparat numit accelerator liniar, care direcționează fascicule de radiații către regiunea ce trebuie tratată.
Radiațiile produc leziuni la nivelul ADN-ului celulelor.
Celulele tumorale pot pierde astfel capacitatea de a se multiplica și pot muri treptat.
Totuși, radiațiile pot afecta și țesuturile sănătoase din apropiere.
Din acest motiv, tratamentul trebuie planificat foarte precis.
Medicii încearcă să administreze doza necesară tumorii, limitând cât mai mult expunerea plămânului sănătos, inimii, esofagului, măduvei spinării și altor structuri importante.

Radioterapia înseamnă același lucru cu chimioterapia?

Nu.
Chimioterapia utilizează medicamente care circulă prin organism și acționează asupra celulelor tumorale.
Radioterapia externă acționează predominant asupra regiunii către care sunt direcționate fasciculele.
Cele două tratamente pot fi administrate separat sau împreună, în funcție de tipul și stadiul cancerului.

Ce înseamnă o ședință sau o fracție de radioterapie?

Medicii folosesc termenul de fracționare pentru împărțirea dozei totale de radiații în administrări succesive.
Fiecare administrare este numită fracție.
De exemplu, dacă un pacient primește 60 Gy în 30 de fracții, doza prescrisă este împărțită în 30 de administrări, conform unui plan de tratament.
Gy (Gray) este unitatea de măsură utilizată pentru doza de radiație absorbită.
Nu înseamnă că aceeași schemă este potrivită pentru fiecare pacient.

De ce nu se administrează toată doza într-o singură zi?

Pentru că țesuturile sănătoase au nevoie de protecție.
Împărțirea dozei permite, în multe situații, refacerea parțială a țesuturilor normale între administrări.
În același timp, tratamentul urmărește controlul celulelor canceroase.
Raportul dintre doza administrată, numărul de fracții și timpul total influențează atât eficacitatea, cât și toxicitatea.

Mai multe ședințe înseamnă un tratament mai puternic?

Nu obligatoriu.
Radioterapia stereotactică poate administra doze mari la fiecare fracție, dar într-un număr redus de administrări.
Radioterapia convențională utilizează doze mai mici per fracție, repetate de mai multe ori.
Nu putem compara două tratamente doar numărând ședințele.
Contează doza, volumul iradiat, fracționarea și sensibilitatea structurilor din vecinătate.

1. Radioterapia stereotactică pentru cancer pulmonar – 3, 5 sau 8 ședințe

Una dintre tehnicile importante ale radioterapiei moderne este SBRT (Stereotactic Body Radiation Therapy), numită și SABR.
Această metodă permite administrarea unor doze mari de radiații într-un număr redus de fracții, cu precizie ridicată.
Este utilizată în special pentru anumite tumori pulmonare localizate, de dimensiuni relativ mici.

Când se recomandă?

Radioterapia stereotactică poate fi indicată, de exemplu, la un pacient cu cancer pulmonar non-microcelular în stadiu incipient, care nu poate fi operat din cauza riscului operator crescut.
Poate fi o opțiune și pentru anumite persoane care refuză intervenția chirurgicală, după discutarea beneficiilor și limitelor fiecărui tratament.
În unele situații selectate se utilizează și pentru leziuni metastatice pulmonare.

De ce sunt suficiente mai puține ședințe?

Pentru că doza administrată la fiecare fracție este mai mare decât în radioterapia convențională.
Tehnica presupune planificare precisă, controlul mișcării tumorii în timpul respirației și protejarea structurilor din apropiere.
Regimurile frecvente includ 3 sau 5 fracții, iar unele situații necesită 8 sau mai multe.

Toate tumorile pulmonare pot fi tratate în 3 ședințe?

Nu.
Localizarea este esențială.
O tumoră situată la periferia plămânului poate permite o schemă diferită față de una aflată în apropierea bronhiilor principale, traheei, esofagului sau vaselor mari.
În special pentru tumorile centrale și ultracentrale, tratamentul poate necesita mai multe fracții pentru reducerea riscului de toxicitate severă.
Radioterapia în 3 ședințe nu este automat mai bună decât radioterapia în 8 ședințe.
Alegerea trebuie făcută după anatomia reală a leziunii și constrângerile de doză ale organelor sănătoase.

2. Radioterapia în cancerul pulmonar stadiul III – de ce sunt necesare aproximativ 30 de ședințe?

În anumite forme de cancer pulmonar non-microcelular local avansat, tumora poate afecta ganglionii mediastinali sau alte structuri toracice.
Dacă boala nu poate fi rezecată chirurgical și pacientul este eligibil, o opțiune standard este radiochimioterapia concomitentă.
Aceasta presupune administrarea radioterapiei și chimioterapiei în aceeași perioadă.

Câte ședințe se fac în stadiul III?

O schemă frecvent utilizată este:
60 Gy în 30 de fracții, administrate o dată pe zi, de luni până vineri, timp de aproximativ șase săptămâni.
Există și alte scheme, inclusiv 60–66 Gy în 30–33 de fracții sau, la pacienții selectați, scheme hipofracționate.
Recomandările ESMO din 2025 susțin 60 Gy administrate în fracții zilnice în contextul radiochimioterapiei concomitente pentru cancerul pulmonar non-microcelular de stadiu III nerezecabil.

De ce se administrează atât de multe fracții?

În boala local avansată, regiunea care trebuie tratată poate fi mai mare.
Pot fi incluse tumora primară și ganglionii afectați.
În vecinătate se află structuri sensibile, precum esofagul, inima, plămânul sănătos și măduva spinării.
Fracționarea permite atingerea obiectivului terapeutic cu un raport acceptabil între eficacitate și siguranță.

Ce tratament urmează după radiochimioterapie?

În anumite situații, după terminarea radiochimioterapiei, pacientul poate fi eligibil pentru tratament sistemic de consolidare.
Alegerea depinde de caracteristicile tumorii, inclusiv profilul molecular, expresia PD-L1, răspunsul la tratament și criteriile de eligibilitate.
De aceea, planificarea trebuie realizată într-o echipă multidisciplinară.

3. Radioterapia în cancerul pulmonar microcelular – uneori două ședințe pe zi

Cancerul pulmonar microcelular, cunoscut și ca SCLC, are un comportament diferit de cancerul non-microcelular.
În boala limitată, tratamentul poate include chimioterapie asociată cu radioterapie toracică.
Una dintre schemele consacrate este:
45 Gy în 30 de fracții, administrate de două ori pe zi, timp de trei săptămâni.
Atenție la un detaliu care poate crea confuzie:
30 de fracții nu înseamnă obligatoriu 30 de zile de tratament.
Dacă pacientul primește două fracții pe zi, de luni până vineri, cele 30 de administrări se pot realiza în 15 zile de tratament, pe durata a trei săptămâni.
Între cele două administrări zilnice trebuie respectat intervalul stabilit prin protocol, în mod obișnuit de cel puțin șase ore.

Există o alternativă cu o singură ședință pe zi?

Da.
Pentru anumite situații, o schemă acceptată este de 66 Gy în 33 de fracții, administrate o dată pe zi, timp de aproximativ șase săptămâni și jumătate.
Recomandările europene ESTRO/EORTC publicate în 2026 includ ambele scheme.
Alegerea depinde de starea pacientului, tratamentele asociate și posibilitățile centrului de radioterapie.

4. Radioterapia în cancerul pulmonar stadiul IV – uneori sunt suficiente 1–10 ședințe

În cancerul pulmonar metastatic, tratamentul principal este adesea sistemic.
Dar radioterapia poate avea un rol important în anumite situații.
De exemplu, poate fi utilizată pentru ameliorarea durerii, reducerea unor sângerări tumorale, controlul anumitor leziuni simptomatice sau tratarea unor metastaze.

Ce este radioterapia paliativă?

Radioterapia paliativă urmărește, în principal, ameliorarea simptomelor și îmbunătățirea calității vieții.
Nu înseamnă că pacientul este abandonat sau că nu mai primește alte tratamente oncologice.
Poate fi administrată concomitent sau secvențial cu alte terapii, după un plan individualizat.

Câte ședințe se fac?

Pentru iradierea paliativă toracică există scheme precum:
• O fracție unică, de exemplu 10 Gy.
• Două fracții, în anumite regimuri.
• Cinci fracții, de exemplu 20 Gy în 5 administrări.
• Zece fracții, de exemplu 30 Gy în 10 administrări.
Acestea sunt exemple utilizate în practică, nu opțiuni dintre care pacientul poate alege singur.

Dacă se fac doar 5 ședințe, înseamnă că pacientul nu mai are șanse?

Nu.
Un număr redus de ședințe poate fi ales pentru controlul simptomelor, dar și în tratamente locale foarte precise, cu intenție radicală.
Scopul se stabilește din diagnosticul, stadializarea și planul oncologic al pacientului.
Numărul ședințelor nu poate fi folosit pentru a estima speranța de viață.

5. Radioterapia după operația de cancer pulmonar – este obligatorie?

Nu.
Un pacient operat pentru cancer pulmonar nu trebuie să primească automat radioterapie postoperatorie.
După o lobectomie, segmentectomie sau altă rezecție, medicii analizează rezultatul histopatologic definitiv.
Sunt importante stadiul, ganglionii, marginile de rezecție și alte caracteristici tumorale.

Când poate fi recomandată?

Radioterapia postoperatorie poate fi luată în considerare în anumite situații cu risc crescut de boală locală reziduală, inclusiv când marginile rezecției sunt microscopice pozitive (R1).
În unele astfel de cazuri poate fi utilizată o schemă de aproximativ 60 Gy în 30 de fracții.
Dar tratamentul trebuie stabilit individual.

Dacă operația a îndepărtat complet tumora, mai trebuie radioterapie?

Nu în mod obișnuit doar pentru că a fost confirmat cancerul.
Ghidurile ESMO din 2025 nu recomandă radioterapia postoperatorie de rutină după rezecție completă R0, inclusiv pentru anumite situații cu afectare ganglionară mediastinală.
Operația nu este urmată automat de 30 de ședințe de radioterapie.
Decizia se ia în comisia oncologică, ținând cont de toate rezultatele și de tratamentele sistemice indicate.

Cum se desfășoară prima ședință de radioterapie pulmonară?

Pentru mulți pacienți, aparatul de radioterapie poate părea intimidant.
În realitate, procedura externă este neinvazivă și, în mod obișnuit, nedureroasă.

Pasul 1 – Consultația de radioterapie

Medicul specialist în radioterapie analizează diagnosticul, stadiul, imaginile CT și celelalte investigații.
Explică scopul tratamentului, doza, numărul de fracții și principalele riscuri.

Pasul 2 – CT-ul de planificare

Înaintea începerii tratamentului se efectuează, de regulă, un CT de simulare.
Acesta nu reprezintă neapărat un nou CT diagnostic, ci o investigație realizată pentru a stabili cu precizie regiunea ce trebuie iradiată.
Pacientul este poziționat pe masa de simulare, în condiții care să poată fi reproduse la fiecare ședință.
Pot fi utilizate suporturi de imobilizare și marcaje cutanate.

Pasul 3 – Evaluarea mișcării tumorii în timpul respirației

Plămânii se mișcă odată cu respirația, iar tumorile pulmonare își pot schimba poziția.
Din acest motiv, unele centre folosesc CT 4D sau alte metode de monitorizare și control al mișcării respiratorii.
Scopul este administrarea precisă a dozei și limitarea iradierii țesuturilor sănătoase.

Pasul 4 – Planul de radioterapie

Medicul radioterapeut, fizicianul medical și ceilalți membri ai echipei construiesc și verifică planul individualizat.
Sunt evaluate dozele primite de tumoră și de organele cu risc.
Această etapă poate necesita mai multe zile, deoarece include calcule și verificări de siguranță.

Pasul 5 – Administrarea tratamentului

La fiecare ședință, pacientul este poziționat pe masa acceleratorului liniar.
Personalul verifică poziția și poate utiliza imagini de control înaintea administrării fasciculelor.
În timpul iradierii, echipa monitorizează pacientul din încăperea alăturată, prin camere și sisteme de comunicare.
Radiațiile nu se simt. Aparatul nu taie, nu înțeapă și nu arde pielea în momentul administrării.

Cât durează o ședință de radioterapie la plămâni?

O prezentare obișnuită pentru radioterapie externă poate dura aproximativ 10–30 de minute, deși procedurile complexe pot necesita mai mult.
O mare parte din timp este dedicată poziționării și verificărilor.
Administrarea propriu-zisă a radiațiilor durează, de regulă, doar câteva minute.
În radioterapia stereotactică, verificările pot fi mai complexe și ședința poate dura mai mult.
Durata este stabilită de tehnica folosită și de particularitățile tratamentului.

Pacientul trebuie să rămână internat?

Nu obligatoriu.
Multe tratamente de radioterapie externă se efectuează în regim ambulatoriu.
Pacientul se prezintă la ședință și apoi pleacă acasă.
Internarea poate fi necesară din alte motive, precum starea generală, tratamentele asociate sau nevoia de monitorizare.

Devii radioactiv după radioterapie?

Nu după radioterapia externă obișnuită.
După terminarea ședinței, pacientul nu rămâne radioactiv și poate sta lângă membrii familiei, inclusiv copii, fără să îi iradieze.
Această regulă se referă la radioterapia externă, nu la toate procedurile care utilizează surse radioactive introduse în organism.

Ce efecte adverse poate avea radioterapia la plămâni?

Radioterapia modernă permite protejarea mai bună a țesuturilor sănătoase, dar nu elimină complet riscul reacțiilor adverse.
Acestea depind de volumul iradiat, doza administrată, localizarea tumorii, bolile pulmonare preexistente și tratamentele asociate.

1. Oboseala

Pacientul poate prezenta o stare de oboseală care se accentuează pe parcursul tratamentului.
Uneori, oboseala persistă și după terminarea radioterapiei.
Este utilă alternarea perioadelor de odihnă cu activitate fizică ușoară, adaptată stării generale.

2. Durerea la înghițire – esofagita de iradiere

Esofagul se află în mediastin, în apropierea unor structuri care pot necesita iradiere.
În special când este tratată o regiune toracică centrală, esofagul poate primi o anumită doză de radiație.
Pacientul poate observa usturime, durere la înghițire sau dificultăți la alimentație.
Este important să informeze echipa de radioterapie, deoarece pot fi necesare măsuri pentru controlul simptomelor și prevenirea deshidratării.

3. Tusea și inflamația pulmonară – pneumonita de iradiere

Aceasta este una dintre complicațiile importante ale radioterapiei toracice.
Radiațiile pot produce inflamație în regiunea pulmonară expusă.
Pacientul poate prezenta:
• Tuse seacă nouă sau agravată.
• Dificultăți de respirație.
• Scăderea toleranței la efort.
• Uneori febră sau disconfort toracic.
Pneumonita de iradiere poate apărea în timpul tratamentului sau la săptămâni ori luni după încheierea acestuia.
Cum se diferențiază de o pneumonie?
Doar după simptome poate fi dificil.
La un pacient cu cancer pulmonar, tusea și dificultățile respiratorii pot fi produse și de infecții, embolie pulmonară, progresia bolii sau reacții la imunoterapie.
De aceea, nu trebuie presupus că orice lipsă de aer apărută după radioterapie este o pneumonită de iradiere.
Medicul poate recomanda examinare clinică, CT și alte investigații.
Tratamentul depinde de severitate și de cauza identificată.

4. Fibroza pulmonară postiradiere

La unele persoane, după inflamația produsă de radiații pot persista modificări fibroase în regiunea tratată.
Acestea pot fi observate la CT și pot determina limitări respiratorii, mai ales când volumul afectat este important.
Nu orice modificare fibrotică postiradiere înseamnă recidivă tumorală.
Dar diferențierea poate necesita compararea imaginilor în timp și evaluare specializată.

5. Alte reacții posibile

În funcție de zona iradiată, pot apărea modificări cutanate, disconfort toracic sau alte efecte.
În anumite situații există riscuri tardive pentru structurile din apropiere, inclusiv inimă, esofag, bronhii sau peretele toracic.
Pentru radioterapia stereotactică periferică, pot apărea uneori dureri costale sau fracturi costale tardive.
Un tratament cu puține fracții nu este automat lipsit de reacții adverse.

Cum îți protejezi plămânii în timpul și după radioterapie?

Renunță la fumat

Fumatul continuă să afecteze căile respiratorii și crește riscul altor boli pulmonare și cardiovasculare.
Renunțarea la fumat rămâne importantă și după diagnosticul oncologic.

Menține o alimentație adecvată

Dacă apar durere la înghițire sau pierdere în greutate, discută cu echipa oncologică.
Poate fi necesară adaptarea consistenței alimentelor sau consiliere nutrițională.

Respectă planul de tratament

Nu întrerupe ședințele din proprie inițiativă doar pentru că te simți bine sau pentru că simptomele au dispărut.
În anumite scheme, prelungirea nejustificată a duratei tratamentului poate afecta rezultatul.
Dacă ai febră, o infecție sau alte probleme, anunță echipa înaintea ședinței și urmează instrucțiunile primite.

Comunică orice simptom respirator nou

Tusea, dificultățile respiratorii sau durerea toracică nouă nu trebuie ignorate în timpul radioterapiei și în lunile următoare.
Echipa medicală trebuie să determine dacă simptomele sunt legate de tratament, de cancer sau de o altă afecțiune.

Când trebuie să mergi de urgență la medic?

Apelează 112 dacă apar:
• Dificultăți severe sau bruște de respirație.
• Durere toracică intensă, în special asociată cu lipsă de aer.
• Tuse cu o cantitate importantă de sânge.
• Leșin, confuzie sau stare generală sever alterată.
Dacă apar tuse nouă, febră, dispnee progresivă ori durere la înghițire care împiedică alimentația, contactează prompt echipa oncologică.
Nu aștepta următorul control programat.

Radioterapie sau operație la plămâni – care este mai bună?

Această întrebare apare frecvent la pacienții cu cancer pulmonar în stadiu incipient.
Nu există un răspuns valabil pentru fiecare pacient.
În anumite forme de cancer pulmonar non-microcelular localizat, rezecția chirurgicală rămâne tratamentul standard pentru persoanele care pot fi operate în siguranță.
În alte cazuri, radioterapia stereotactică reprezintă o alternativă importantă, în special când riscul chirurgical este crescut.
Alegerea depinde de dimensiunea tumorii, localizare, funcția pulmonară, vârstă biologică, bolile asociate și preferințele pacientului.

De ce trebuie evaluat pacientul și de un chirurg toracic?

Pentru că înainte de a considera o tumoră inoperabilă, este important să fie analizate posibilitățile reale de rezecție.
Unele tumori pot fi tratate prin segmentectomie sau lobectomie minim invazivă, prin VATS sau RATS, la pacienții selectați.
Alteori, funcția pulmonară redusă sau comorbiditățile fac radioterapia stereotactică o opțiune mai potrivită.
În chirurgia toracică modernă, obiectivul este obținerea controlului oncologic, cu păstrarea unei funcții respiratorii cât mai bune.
Tratamentul trebuie ales de o echipă multidisciplinară, nu exclusiv după numărul de ședințe sau dimensiunea inciziei.

Întrebări frecvente despre radioterapia la plămâni

1. Radioterapie plamani cate sedinte se fac?

Numărul variază după tipul și stadiul cancerului. Pentru anumite tumori mici poate fi utilizată radioterapia stereotactică în 3–5 fracții, uneori 8. Tratamentul radical al cancerului pulmonar local avansat poate necesita 30–33 de fracții. Radioterapia paliativă poate fi realizată în 1–10 fracții sau alte scheme. Numărul exact este stabilit de medicul radioterapeut.

2. Cât durează radioterapia pentru cancer pulmonar?

Unele tratamente durează câteva zile sau aproximativ două săptămâni, în timp ce radioterapia convențională radicală poate dura șase-șapte săptămâni. O prezentare durează frecvent 10–30 de minute, uneori mai mult. Durata totală depinde de tehnica utilizată și de numărul fracțiilor.

3. Radioterapia la plămâni doare?

Administrarea radioterapiei externe este, de regulă, nedureroasă. Pacientul nu simte fasciculele de radiații. Totuși, pot apărea reacții adverse în timpul sau după tratament, inclusiv oboseală, durere la înghițire, tuse sau inflamație pulmonară.

4. Dacă fac doar 5 ședințe, înseamnă că am un cancer mai puțin grav?

Nu obligatoriu. Cinci fracții pot face parte dintr-un tratament stereotactic cu intenție curativă, dar și dintr-o schemă paliativă. Scopul tratamentului nu poate fi determinat doar din numărul ședințelor.

5. Radioterapia poate vindeca un cancer pulmonar?

Da, radioterapia cu intenție curativă poate obține control de lungă durată și vindecare la anumite persoane cu cancer pulmonar localizat. Totuși, rezultatul depinde de stadiu, tipul tumorii, tratamentele asociate și caracteristicile pacientului. Vindecarea nu poate fi garantată.

6. Se poate face radioterapie după lobectomie?

Da, în anumite situații. Dar radioterapia nu este obligatorie după orice operație pentru cancer pulmonar. Decizia depinde de rezultatul histopatologic, marginile de rezecție, stadializare și recomandarea echipei multidisciplinare.

7. Radioterapia distruge și plămânul sănătos?

Radioterapia poate afecta anumite regiuni ale țesutului pulmonar sănătos care primesc radiații. Tehnicile moderne urmăresc reducerea acestei expuneri. Totuși, pot apărea pneumonită de iradiere și modificări fibroase tardive. Riscul depinde de doza și volumul iradiat și de particularitățile pacientului.

8. Dacă am BPOC sau emfizem, pot face radioterapie?

Uneori, da. Persoanele cu BPOC sau alte boli pulmonare necesită evaluarea funcției respiratorii și a riscurilor tratamentului. Nu orice pacient cu funcție pulmonară redusă este exclus de la radioterapie. Planul trebuie individualizat.

9. Când începe să funcționeze radioterapia?

Efectele biologice ale radiațiilor apar în timpul tratamentului, dar reducerea vizibilă a tumorii poate necesita timp. Unele simptome se ameliorează în zile sau săptămâni, în timp ce răspunsul radiologic poate fi evaluat ulterior. Nu se poate aprecia eficacitatea doar după cum se simte pacientul imediat după o ședință.

10. Radioterapia este mai bună decât chimioterapia?

Cele două tratamente au mecanisme și indicații diferite. Radioterapia acționează local, iar chimioterapia este un tratament sistemic. În anumite stadii pot fi utilizate împreună. Alegerea depinde de tipul și extensia cancerului și de obiectivul terapeutic.

11. Pot sta lângă copii după radioterapie?

Da, după radioterapia externă pacientul nu rămâne radioactiv și nu reprezintă un pericol de iradiere pentru cei din jur. Există reguli diferite pentru anumite tratamente cu surse radioactive interne, care trebuie explicate separat de echipa medicală.

12. Dacă am terminat cele 30 de ședințe, cancerul a dispărut?

Nu se poate afirma automat. Finalizarea tratamentului înseamnă că a fost administrată schema planificată. Răspunsul tumoral se evaluează ulterior, prin consultații și investigații. Modificările postiradiere pot necesita timp pentru a fi diferențiate de tumora reziduală sau de recidivă.

Concluzie: numărul ședințelor nu arată singur cât de grav este cancerul pulmonar

Unii pacienți fac trei ședințe de radioterapie. Alții fac cinci, douăzeci sau treizeci.
Aceste diferențe nu trebuie să îi sperie.
Numărul ședințelor este rezultatul unui plan care ține cont de tumoră, scopul tratamentului și siguranța țesuturilor sănătoase.
Radioterapia stereotactică poate administra doze mari în puține fracții, în timp ce tratamentul unor forme local avansate necesită o perioadă mai lungă.
Uneori, radioterapia are scop curativ. Alteori, este utilizată pentru ameliorarea simptomelor.
Întrebarea importantă nu este doar „Câte ședințe trebuie să fac?”, ci „Care este scopul radioterapiei mele și de ce a fost aleasă această schemă?”
Pacientul trebuie să înțeleagă ce beneficiu se urmărește, ce riscuri există și cum va fi evaluat răspunsul.

Ai fost diagnosticat cu o tumoră pulmonară și vrei să înțelegi opțiunile de tratament?

Dacă ai primit recomandarea de radioterapie sau de intervenție chirurgicală pentru o tumoră pulmonară, evaluarea multidisciplinară poate clarifica opțiunile disponibile.
Dr. Ruslan Șcarăbnîi – medic specialist în chirurgie toracică, București poate evalua indicația chirurgicală și posibilitățile de rezecție pulmonară în situațiile care intră în competența specialității.
Planificarea și administrarea radioterapiei sunt responsabilitatea medicului specialist în radioterapie.
Informații despre chirurgia toracică: https://doctor-ruslan.ro/servicii/chirurgie-toracica
Informații despre cancerul pulmonar: https://doctor-ruslan.ro/tratamente/cancer-pulmonar
Consultații de chirurgie toracică: https://doctor-ruslan.ro/contact
Acest articol este destinat informării pacienților și nu înlocuiește consultația oncologică sau recomandările medicului radioterapeut. Schemele prezentate sunt exemple din ghidurile clinice și nu reprezintă prescripții pentru un pacient individual.

Surse științifice

Principalele informații din articol sunt susținute de următoarele surse. Data verificării: 2 noiembrie 2026.
1. ESMO (2025) — Early and Locally Advanced Non-Small-Cell Lung Cancer. Ghid european actualizat în august 2025. Susține radiochimioterapia concomitentă în stadiul III nerezecabil și schema de 60 Gy în fracții zilnice.

2. NICE NG122 — Lung Cancer: Diagnosis and Management. Recomandări privind radioterapia radicală, inclusiv 55 Gy/20 fracții și 60–66 Gy/30–33 fracții.

3. National Cancer Institute — Non-Small Cell Lung Cancer Treatment (PDQ). Opțiuni de radioterapie radicală, hipofracționată și stereotactică, cu explicații privind fracționarea.

4. ESTRO/EORTC (2026) — Radiotherapy in Stage I–III Small Cell Lung Cancer. Recomandări europene pentru 45 Gy în 30 de fracții administrate de două ori pe zi sau 66 Gy în 33 de fracții zilnice.

5. American Radium Society (2024) — Central and Ultracentral NSCLC. Analizează schemele stereotactice și hipofracționate pentru tumorile aflate aproape de bronhiile principale și alte structuri critice.

6. ASTRO — Palliative Thoracic Radiotherapy in Lung Cancer. Ghid privind regimurile paliative de 1, 2, 5 sau 10 fracții și controlul simptomelor. Document din 2011, util pentru schemele clasice.

7. Macmillan Cancer Support — Radiotherapy for Lung Cancer. Explicații accesibile pacienților despre radioterapia convențională, stereotactică, radiochimioterapie și tratamentul paliativ.

8. Cancer Research UK — Side Effects of Lung Cancer Radiotherapy. Reacții adverse precum esofagita, tusea, dificultățile respiratorii și pneumonita postiradiere.

9. Cancer Research UK — Planning Radiotherapy for Lung Cancer. CT-ul de simulare, imobilizarea, marcajele și pregătirea planului individualizat.

10. NHS — What Happens During Radiotherapy. Cum se desfășoară ședințele, frecvența tratamentului și pregătirea pacientului.
Evaluarea dovezilor: Radiochimioterapia concomitentă în stadiul III NSCLC are dovezi solide, din studii randomizate și ghiduri ESMO. Radioterapia stereotactică în tumori incipiente selectate se bazează pe studii prospective, observaționale și recomandări ale societăților profesionale. Schemele pentru SCLC limitat provin din studii randomizate și ghiduri europene actualizate în 2026. Radioterapia paliativă toracică are la bază studii randomizate și sinteze de dovezi. Riscul de pneumonită postiradiere vine din studii clinice și observaționale și depinde de doză și volumul iradiat. Numărul fracțiilor nu trebuie confundat cu doza biologică totală sau cu eficiența tratamentului.
2026-11-02 11:39